Cum a apărut acest univers? A fost proiectat de Dumnezeu și, dacă da, cum a făcut-o El? Dumnezeu a folosit metode "naturale" pentru a crea universul sau a creat totul supranatural? Aceste întrebări sunt esențiale pentru înțelegerea noastră a scopului universului și a semnificației noastre în el. Din fericire, există răspunsuri. Ce spune Biblia? . . . Dovada Creatorului Însuși Creatorul a lăsat o înregistrare scrisă care rezumă faptele Sale creatoare. Din păcate, mulți oameni sunt înclinați să ignore ceea ce a spus Dumnezeu. În schimb, ei se bazează pe filosofia seculară pentru a explica ceea ce s-a întâmplat în trecut și contrazice istoria înregistrată și mărturia martorilor oculari. Îți poți imagina că oamenii aplică asemenea gândire altor domenii de studiu? Ce se întâmplă dacă istoricii au respins istoria înregistrată și au susținut că primul război mondial nu sa întâmplat niciodată pentru că filosofia lor nu permite posibilitatea unui război mondial? Ar fi rezonabil acest lucru? În zilele noastre este obișnuit ca oamenii să respingă posibilitatea unei creații supranaturale, biblice, pur și simplu pentru că ei îmbrățișează filosofia naturalismului - credința că "natura este tot ceea ce există". Big Bang se bazează pe naturalism Din moment ce filozofia naturalismului nu permite nimic dincolo de natură, un naturalist ar insista că universul a fost creat de tipurile de procese care operează în prezent în cadrul acestuia. Big Bang se bazează pe această ipoteză critică; adică modelul Big Bang încearcă să descrie formarea întregului univers prin procese ce funcționează în prezent în univers. Stelele, planetele și galaxiile se spune că s-au format "naturalist" - prin legile naturii aflate în prezent în funcțiune astăzi. Este rațional sau necesar să presupunem că universul a fost creat în același mod în care operează? Deloc. Putem vedea absurditatea unei astfel de gândiri prin aplicarea ei la alte obiecte. O lanternă, de exemplu, funcționează prin transformarea energiei electrice în lumină; ar fi rațional să presupunem că lanterna a fost creată prin transformarea energiei electrice în lumină? Nu, a fost creat de un proces complet diferit. Cele mai multe lucruri sunt. În mod logic, nu putem concluziona neapărat că universul a fost creat de tipurile de procese care operează în el. Naturalismul este o presupunere - nimic mai mult. Cu toate acestea, unii creștini declarați acceptă afirmația că Dumnezeu a folosit procese naturaliste, inclusiv Big Bang, pentru a crea universul. S-ar putea să fie de acord cu astronomii atei că stelele și planetele formate de procese naturale lente de-a lungul a miliarde de ani - cu o singură excepție - că mâna lui Dumnezeu a îndreptat aceste procese. Din păcate, astfel de vederi neagă ceea ce a spus Creatorul Însuși despre crearea universului, așa cum vom explora în restul acestui articol.
În multe cazuri, putem scrie ecuații pentru a descrie comportamentul consistent previzibil al universului. Aceste ecuații, sau "legile naturii", sunt descrieri ale modului în care Dumnezeu susține universul în prezent. Cu toate acestea, aceste legi ale naturii nu pot descrie modul în care Dumnezeu a creat universul. Ca și lanterna, universul nu a fost creat de aceleași procese care funcționează în el astăzi. Dumnezeu explică în Geneza 2:2 că El și-a schimbat modul de funcționare în ziua a șaptea, când a încheiat lucrarea Sa de creație. Deci, Dumnezeu nu mai acționează astăzi în același mod în care a fost în timpul săptămânii creării. El nu mai vorbește despre existența unor animale, plante și stele noi. Creația a fost un eveniment supranatural, care nu poate fi descris de legile naturii de astăzi. Deci, naturalismul nu poate fi armonizată cu Geneza. Big Bang-ul este diametral opus creației supranaturale descrise în Biblie. În plus, există multe alte diferențe între Big Bang și descrierea biblică a originilor. De exemplu:
O poveste despre trecut și viitor Modelul Big Bang este într-adevăr o poveste despre presupusul trecut. Dar puțini oameni își dau seama că este și o poveste despre presupusul viitor. Modelul Big Bang (în cea mai acceptată variantă) susține că universul nostru se va extinde pentru totdeauna. La un moment dat, toată energia utilizabilă va fi transformată într-o formă inutilă și viața nu va mai fi posibilă. Este o perspectivă sumbră și una care este foarte diferită de descrierea Bibliei a viitorului. Scriptura învață că va exista o înviere, o judecată și apoi o restaurare a paradisului. În mod evident, Biblia nu este compatibilă cu Big Bang. Ce spune Știința. . . Dar dovezile științifice? Majoritatea oamenilor nu-și dau seama că Big Bang-ul nu este numai o teorie rea, ci și o știință defectuasă. Big Bang-ul este același tip de știință care pune oamenii pe lună sau permite computerului să funcționeze? Deloc. Big Bang nu este știință deoarece nu poate fii testabil și repetabil. Nu face previziuni specifice care sunt confirmate prin observare și experimentare. De fapt, Big Bang-ul este în contradicție cu o serie de principii ale științei operaționale reale.
Evoluția este în esență o filozofie religioasă. Noi, cei din lucrarea creaționistă, explicăm oamenilor că atât creația cât și evoluția sunt puncte de vedere religioase asupra lumii, pe care oamenii își clădesc propriile modele filozofice, științifice și istorice. Problema, prin urmare, nu este una a științei contra religiei, ci una a religiei contra religiei (știința unei religii contra științei celeilalte). Nu necesită prea mult efort pentru a demonstra că evoluția nu este știință ci religie. Știința, desigur, implică observare, folosind unul din cele cinci simțuri (gust, văz, miros, auz, pipăit) pentru a obține informații despre lume și a putea repeta observațiile. În mod natural, nu se poate observa decât ceea ce există în prezent. Este un lucru simplu să înțelegi că niciun savant nu a fost prezent în timpul așa-ziselor milioane de ani pentru a fi martorul presupusului progres evoluționist al vieții, de la simplu la complex. Niciun om de știință în carne și oase nu a fost acolo să observe prima formă de viață apărând într-o oarecare mare primordială. Niciun om de știință în carne și oase nu a fost acolo să observe Marea Explozie (Big Bang) care ar fi avut loc în urmă cu 10 sau 20 de miliarde de ani, nici presupusa formare a pământului în urmă cu 4,5 miliarde de ani. Niciun om de știință n-a fost de față – n-au fost martori umani care să vadă acest eveniment întâmplându-se. El, desigur, nu poate fi repetat în zilele noastre.
Click aici pentru Download
Legea biogenetică Müller-Haeckel, cunoscută și ca legea biogenetică fundamentală sau teoria recapitulării, este o teorie care pretinde că ontogeneza (dezvoltarea individului) este o recapitulare rapidă a filogenezei. Altfel spus, această lege afirmă că dezvoltarea individului trece prin unele stadii în care planul de organizare al corpului este similar morfologic și funcțional cu cel al unor specii inferioare. În lucrarea „Für Darwin” publicată în 1864, Müller, pe baza unor studii asupra dezvoltării crustaceelor, la care a observat că stadiile adulte ale speciilor inferioare sunt foarte asemănătoare cu embrionii speciilor inferioare, concluzionează că multe din caracterele strămoșilor unei specii apar pentru scurt timp în diferite stadii ale dezvoltării indivizilor din speciile superioare. Haeckel a preluat această idee și a dezvoltat-o în faimoasa sa lucrare „Morfologia generală a organismelor”(1866). Felul în care el a interpretat-o, a dat însă naștere la erori grave. Haeckel a considerat din start că in fenomenele descrise de Müller trebuie să existe o ordine precisă și că cele mai noi caractere apar după epuizarea „recapitulării”. De asemenea, a exagerat în privința exemplelor, plecând de la premisa falsă că absolut toate caracterele inferioare pe linie filogenetică apar la orice specie descendentă a acelei linii.
În cele din urmă, Haeckel și-a recunoscut frauda, dar aspectul deplorabil este că această teorie continuă să fie predată în multe universități, școli și colegii pretutindeni în lume. Conform afirmațiilor lor, evoluționiștii, care sunt la curent cu ceea ce s-a scris în ultima vreme, știu că această teorie este greșită și se abțin de la a o preda în clase. Totuși în cele mai multe dintre manualele și textele școlare mai cunoscute, această teorie continuă să fie promulgată în variate forme, adesea foarte subtile. Pe măsură ce oamenii au acceptat că dezvoltarea copilului în uterul mamei este doar un animal reflectând proprii strămoși, a devenit o problemă tot mai mică distrugerea lui. Pe măsură ce ideile evoluționiste au devenit mai acceptate, acceptarea avorturilor a devenit mai ușoară. În realitate, unele clinici de avorturi din America au luat femeile deoparte și le-au explicat că ceea ce se avortează este doar un embrion în stadiul de evoluție al unui pește, și că nu trebuie să se gândească la embrion ca la ceva uman. Acestor femei li se servesc minciuni gogonate. Dați-mi voie să subliniez că avorturile au existat cu siguranță înainte ca Darwin să-și fi popularizat teoria evoluției. Totuși, această teorie a evoluției a fost folosită pentru a oferi avorturilor respectabilitate și astfel marea creștere pe care o vedem astăzi în numărul de avorturi. Surse: - Evoluția: Adevăr sau minciună? - Ken Ham; -Wikipedia În Istoria Naturală (aprilie 1980, pagina 144), Stephen J. Gould a afirmat că ,,Recapitularea (teoria evoluționistă care postulează că embrionul care se dezvoltă în uterul matern trece prin stadiile de evoluție, ca de exemplu, stadiul de pește, până ajunge la stadiul uman) a oferit un punct de concentrare convenabil pentru rasismul pervaziv al savanților albi. Ei s-au uitat la activitățile propriilor lor copii și l-au comparat cu comportamentul adult normal al raselor inferioare.’’ Gould concluzionează, de asemenea, că termenul ,,mongoloid’’ a devenit sinonim cu oamenii ce au deficiențe mintale, deoarece s-a crezut că rasa caucaziană a fost mai dezvoltată decât cea mongoloidă. Prin urmare, unii au crezut că un copil retardat mintal are de fapt un regres la o treaptă evoluționară anterioară. Paleontologul American de frunte din prima jumătate a secolului XX, Henry Fairfield Osborne, aruncă gaz pe foc cu credința lui că ,,Populația negroteică este chiar mai veche decât cea caucaziană și cea mongoloidă… Standardul de inteligență al unui adult negrotei de rând este similar unui specimen Homo sapiens de unsprezece ani.’’ (Istoria Naturală, aprilie 1980, pagina 129).
Click aici pentru Download
Oamenii spun lucruri de felul acesta în fiecare zi, fie ei oameni învăţaţi sau neînvăţaţi, copii sau oameni mari. Ceea ce mă interesează pe mine în toate aceste remarci este că omul care le face nu spune doar întâmplător că purtarea celeilalte persoane nu-i este pe plac. El face apel la un standard de conduită, care se aşteaptă să fie cunoscut de cealaltă persoană. Rareori se întâmplă ca persoana cealaltă să răspundă: „Ia mai lasă-mă-n pace cu standardul tău!”. Aproape întotdeauna ea încearcă să arate că ceea ce a făcut nu încalcă de fapt standardul sau că, dacă o face, există o scuză specială. Ea pretinde că în cazul acesta aparte există un motiv special pentru care persoana, care a ocupat cea dintâi locul, ar trebui să-l cedeze, sau că lucrurile au fost diferite atunci când a primit o felie de portocală, sau că s-a întâmplat ceva care o împiedică să-şi respecte promisiunea.
Click aici pentru Download
Fosilele sunt doar una din multele dovezi folosite pentru a provoca confuzie între teoria evoluționistă și istoria biblică. Multe dintre fosilele găsite şi raportate de mass-media se crede că au milioane de ani, dar nu există nicio explicaţie a modului în care oamenii de știință au ajuns la această concluzie. Următoarea fosilă descoperită nu este o excepție. Revista LiveScience relatează că oamenii de ştiinţă din Mongolia Interioară, China, au descoperit o fosilă de păianjen ţesător sferic auriu de sex feminin, uimitor de bine conservată, numit Nephila Jurassica, care se presupune că are 165 de milioane de ani vechime. Păianjenii ţesători sferici aurii sunt suficient de mari pentru a prinde păsări și lilieci în pânza lor. Mătasea pe care o folosesc în pânzelele lor străluceşte ca aurul în lumina soarelui. Această fosilă a fost îngropată în cenuşă vulcanică şi spre surprinderea oamenilor de ştiinţă, este aproape la fel de mare ca şi rudele lui din zilele noastre, având corpul de 2,5 cm lăţime şi picioare care ajung până la 6,3 cm lungime. Deci, este acesta un alt exemplu de vietate care a trăit cu „milioane” de ani în urmă și totuși este surprinzător de asemănătoare cu omologul său din zilele noastre? Cu siguranţă. Un exemplu similar a fost raportat la începutul anului 2010 de către Wired Science. Acestui specimen de fosilă, cunoscut sub numele de Eoplectreurys gertschi, i-a fost dată aceeași vârstă ca și lui Nephila Jurassica. Cu toate acestea, specimenul Eoplectreurys arată exact ca omologii săi din zilele noastre. Paleontologul Paul Selden a precizat în revista Wired Science: „Structura în formă de sabie care se poate observa la mascul este foarte distinctivă. Privind la cele din zilele noastre, te gandeşti, ei bine, aceste doua specii doar seamănă puţin între ele.”
Click aici pentru Download
Darwinismul poate fi folosit pentru a sprijini două moralităţi nebune, dar nu poate fi folosit pentru a sprijini măcar una normală. Înrudirea şi competiţia tuturor făpturilor vii pot fi folosite drept motiv pentru a fi nebunesc de crud ori nebunesc de sentimental; dar nu pentru o iubire sănătoasă faţă de animale ... Faptul că tu şi tigrul sunteţi totuna, poate fi un motiv să fii blând cu tigrul, sau poate fi un motiv să fii la fel de crud ca şi tigrul. O cale e să îmblânzeşti tigrul ca să te imite, dar o cale mai scurtă e să imiţi tu tigrul. Dar în nici unul dintre cazuri evoluţia nu-ţi spune cum să tratezi rezonabil un tigru, adică să-i admiri blana vărgată şi să-i ocoleşti ghearele. Dacă vrei să te porţi rezonabil cu un tigru, trebuie să te întorci în grădina Edenului. Fiindcă obstinata amintire continuă să revină: numai supranaturalul are o perspectivă sănătoasă asupra Naturii. Esenţa oricărui pantheism, a evoluţionismului şi a religiei cosmice moderne stă de fapt în această propoziţie: Natura este mama noastră. Din nefericire, dacă priveşti Natura ca pe-o mamă, descoperi că e o mamă -- vitregă. Ideea de bază a creştinismului a fost aceasta: Natura nu e mama noastră, Natura e sora noastră. Putem fi mândri de fiumuseţea ei de vreme ce avem acelaşi tată. Dar ea n-are nici o autoritate asupra noastră. Noi trebuie s-o admirăm, nu s-o imităm.
Click aici pentru Download
Între ADN-ul uman şi cel al cimpanzeilor există o mare diferenţĂÎncă întâlnim afirmaţii ce susţin că ADN-ul uman şi cel al cimpanzeilor este „aproape identic”, cu o diferenţă de doar 1%. De exemplu, într-un raport din 2012 făcut pe secvenţialitatea altei specii de cimpanzeu, bonobo: „Din clipa când cercetătorii au secvenţializat genomul cimpanzeului în 2005, au ştiut că oamenii au în comun cu cimpanzeii aproape 99% din ADN, ceea ce îi face ruda noastră cea mai apropiată.” Şi acesta nu a fost luat dintr-o sursă discreditată, ci din prestigioasa revistă ştiinţifică „Science”, publicată de Asociaţia Americană pentru Avansarea Ştiinţei (AAAS). „Science” este considerată a face parte din Top 2 al revistelor ştiinţifice din lume (cealaltă revistă este „Nature” din SUA).
Ne-ar face diferenţa de 1% „aproape identici” cu cimpanzeii?Genomul uman are aproximativ 3.000 de milioane de "litere". Dacă cifra de 1% ar fi corectă, diferenţa s-ar ridica la 30 de milioane de perechi-bază, care ar însemna 10 cărţi printate de mărimea Bibliei. Acestă diferenţa este de 50 de ori ADN-ul unei simple bacterii. Aceasta este defapt o diferenţă imensă care depăşeşte cu mult abilitatea chiar şi celor mai optimistice scenarii evoluţioniste de a crea o astfel de teorie, chiar luând în considerare milioanele de ani.
Click aici pentru Download
Michael Tigges este un inginer senior consacrat al spaţiului aerian la Centrul Johnson Space.1 El a primit medalia NASA pentru Realizări Excepţionale şi premiul Inginerul Lunii. A publicat lucrări despre aterizarea navelor spaţiale pe Lună şi pe Marte şi despre întoarcerea în siguranţă a oamenilor pe Pământ. Născut în Augsburg, Germania, a absolvit cum laude (cu onoruri) Universitatea Georgia, specializarea fizică şi a obţinut un master în fizică la Institutul Tehnic de Tehnologie din Georgia. Este căsătorit cu Brenda şi au o fată, Tiffany, şi un fiu, Joshua. Cel mai important este faptul că Michael este creştin (Filipeni 3:8). A avut binecuvântarea de a fi crescut într-un cămin creştin. Inutilitatea evoluţieiAsemenea multor creştini, Michael a învăţat la universitate biologia, chimia şi fizica, discipline care erau pline de concepte evoluţioniste. Şi, într-adevăr, mulţi pretind că evoluţia este esenţială pentru lumea ştiinţifică. Dar Michael respinge cu fermitate acest lucru. De fapt, el crede „că o perspectivă evoluţionistă neînlănţuită este dăunătoare pentru înţelegerea adevărurilor fundamentale ale universului nostru.” Oricum, el atrage atenţia că „dacă un om de ştiinţă sau un inginer este evoluţionist sau creaţionist, lucrul acesta nu va afecta proiectul sau siguranţa unei misiune spaţiale.” Aceasta se datorează faptului că dezbaterea creaţie-evoluţie este o problemă a ştiinţelor începuturilor, care urmăreşte reconstituirea trecutului. Dar misiunea spaţială depinde de o ştiinţă operaţională. Acesta este motivul principal pentru care evoluţionismul este irelevant pentru ştiinţă. Michael explică: „Prin ştiinţă operaţională înţeleg ştiinţa care se ocupă cu rezultatul experimentelor ştiinţifice repetabile. De exemplu, dacă eu trasez o traiectorie care aduce înapoi oamenii de pe Lună folosind atmosfera Pământului ca mecanism de frânare, atunci ea poate fi repetată, testată şi verificată fără să se ţină seama de „credinţa” mea cu privire la vârsta pământului sau de mecanismul creării vieţii de pe acest pământ. Dacă eu continuu pe acest fir de gândire, doar o mică parte din ştiinţa operaţională este afectată de disputa creaţie - evoluţie. Dacă nu se va ajunge la nici o decizie în această chestiune, computerele tot vor funcţiona, stelele şi planetele îşi vor menţine orbitele lor, iar avioanele şi rachetele vor continua să zboare.” Evoluţia - o provocare pentru credinţăÎndoctrinarea evoluţionistă l-a provocat pe Michael să citească în întregime Genesa. Oricum, el a spus că „întotdeauna a avut o sămânţă de credinţă în inspiraţia divină a Sfintei Scripturi şi în adevărul literal simplu al tabloului din Genesa.” Dar, ca mulţi creştini, a păstrat „tăcerea” cu privire la acest subiect deoarece „literatura ştiinţifică a fost şi este, în mod copleşitor, în favoarea scalei de timp evoluţioniste.” Însă a ajuns la concluzia că perspectiva creaţionistă nu era o chestiune lipsită de importanţă, iar amestecarea Genesei cu evoluţionismul avea într-adevăr efecte nocive asupra unei relaţii personale cu Isus Hristos. Michael subliniază că Pilat din Pont L-a întrebat sarcastic pe Isus „Ce este adevărul?” (Ioan 18:38) Totuşi, Pilat se afla în prezenţa Celui care a demonstrat că: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14:6) Dar, dacă Biblia nu afirmă adevărul cu privire la un Pământ tânăr şi o creaţie de 6 zile, atunci afirmaţia lui Isus „poate fi socotită ca o pălăvrăgeală a unui om citat de un document fals din punct de vedere ştiinţific.” Într-adevăr, el crede că acesta este motivul ascuns al îndoctrinării evoluţioniste - „să submineze pe furiş stâlpii adevărului biblic care se aplică mântuirii veşnice.” Respingerea evoluţiei
Click aici pentru Download
|