Între ADN-ul uman şi cel al cimpanzeilor există o mare diferenţĂÎncă întâlnim afirmaţii ce susţin că ADN-ul uman şi cel al cimpanzeilor este „aproape identic”, cu o diferenţă de doar 1%. De exemplu, într-un raport din 2012 făcut pe secvenţialitatea altei specii de cimpanzeu, bonobo: „Din clipa când cercetătorii au secvenţializat genomul cimpanzeului în 2005, au ştiut că oamenii au în comun cu cimpanzeii aproape 99% din ADN, ceea ce îi face ruda noastră cea mai apropiată.” Şi acesta nu a fost luat dintr-o sursă discreditată, ci din prestigioasa revistă ştiinţifică „Science”, publicată de Asociaţia Americană pentru Avansarea Ştiinţei (AAAS). „Science” este considerată a face parte din Top 2 al revistelor ştiinţifice din lume (cealaltă revistă este „Nature” din SUA).
Ne-ar face diferenţa de 1% „aproape identici” cu cimpanzeii?Genomul uman are aproximativ 3.000 de milioane de "litere". Dacă cifra de 1% ar fi corectă, diferenţa s-ar ridica la 30 de milioane de perechi-bază, care ar însemna 10 cărţi printate de mărimea Bibliei. Acestă diferenţa este de 50 de ori ADN-ul unei simple bacterii. Aceasta este defapt o diferenţă imensă care depăşeşte cu mult abilitatea chiar şi celor mai optimistice scenarii evoluţioniste de a crea o astfel de teorie, chiar luând în considerare milioanele de ani. Care este diferenţa reală?Publicarea despre secvenţele ADN-ului uman şi cel al cimpanzeului a făcut posibilă o comparare. Cu toate acestea, încă exista o problemă, deoarece genomul cimpanzeului nu a fost construit de la zero. Mici părţi ale ADN-ului cimpanzeului au fost mai întâi secvenţializate; ordinea literelor chimice a fost determinată utilizând procedee chimice în laboratoare.Aceste șiruri mici de "litere" au fost apoi aliniate cu genomul uman în locurile în care evoluționiștii au considerat că ar trebui să fie puse (folosindu-se de calculatoare pentru a compara și plasa segmentele). Apoi, genomul uman a fost eliminat, lăsând un pseudogenom al cimpanzeului, care presupunea strămoși comuni (evoluția), creând o secvență corcitură care nu era reală. În acest mod, ipoteza de evoluție în construirea genomului cimpanzeului l-ar face să arate mai mult ca genomul uman decât este în realitate. Dar chiar şi cu această tendinţă evolutivă , diferențele reale sunt mult mai mari decât 1% . În 2007, revista „Science” a publicat un articol ce avea ca temă similitudinea ADN-ul uman și al cimpanzeului, intitulat „Diferențe relative: mitul de 1%”. Autorul Jon Cohen a contestat utilizarea în continuare a cifrei de 1%, invocând comparații în urma publicării proiectului ce prezenta o diferență în jur de 5% a secvenței ADN-ului cimpanzeului. Și totuși, mitul de 1% este perpetuat în 2012, în aceeaşi revistă . Ilustrând cât de greșit este, în 2012, Dr. Jeffrey Tomkins și Dr. Jerry Bergman au evaluat studiile publicate şi au comparat ADN-ul uman şi cel al cimpanzeului. Când tot ADN-ul este luat în considerare și nu doar părţi preselectate, au găsit, „este sigur să concluzionăm că similitudinile genomului om-cimpanzeu nu sunt mai mult de ~ 87 % identice, și eventual nu mai mult de 81%.” Cu alte cuvinte, diferențele sunt uriașe, şi este posibil să fie mai mari de 19%. Într-adevăr, Dr. Tomkins a făcut propria comparație aprofundată și a constatat diferența a fi ~ 30%. De asemenea, cromozomii Y, care se găsesc numai la bărbaţi, sunt radical diferiţi, contrar aşteptărilor evoluţioniştilor. Este destul de dificil să compari două gene complexe. Ipotezele trebuie să fie făcute cu privire la importanța diferitelor părți ale ADN-ului și semnificația diferitelor tipuri de diferențe. De exemplu, ce faci cu genele umane care sunt absente de la cimpanzei și invers? Tendința a fost să le ignore și doar să compare genele similare.
Ce ar dovedi orice similaritate procenuală?Nici evoluționiștii, nici creationiștii nu au făcut, sau ar putea face, predicţii despre procentul de similaritate înainte de a fi calculat. Cu alte cuvinte, chia dacă a fost 99%, 95%, 70% , sau orice altceva, evoluționiștii ar pretinde în continuare că avem strămoși comuni cu cimpanzeii, și noi creaționiști am vedea un scop comun. În înțelegerea implicațiilor acestor date, nu avem de-a face cu știința tare, care se poate demonstra prin experimente; toată lumea derivă un sens bazat pe o viziune personală asupra lumii. Cu toate acestea, cu cât este mai mare diferența dintre maimuțe și oameni, cu atât este mai mare problema în încercarea de a explica în termeni evolutivi, deci evoluționiștii au motive întemeiate pentru a încerca să minimalizeze diferențele. Mitul persistăCompararea genomilor în întregime, a evidențiat diferențe mult mai mari de 1%, și totuși mitul de 1% persistă. De ce? De ce „Science” perpetua mitul în 2012? În 2007, Cohen îl citează pe geneticianul Svante Pääbo, un membru al consorțiului cimpanzeilor de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară, Germania, spunând, "În cele din urmă, este un lucru politic și social și cultural cu privire la modul în care vedem diferențele." Poate că evoluționiștii nu vor renunţa să propage acest mit, deoarece servește unui scop politic, social și cultural? Care ar fi acel scop în afară de a nega implicarea clară a comparației ADN-ului, care este faptul că suntem foarte diferiţi de cimpanzei? Mitul similitudinii a fost folosit pentru a susține afirmația că oamenii nu au vreun loc special în lume și că cimpanzeilor ar trebui să li se acorde drepturile omului. Această diferenţă mare nu corespunde cu așteptările evolutive, dar este în concordanță cu faptul că noi am fost creaţi separat de animale. Dumnezeu a făcut primul om din praf (Geneza 2:7), și prima femeie din coasta lui (Geneza 2:22), nu de la orice creatură asemănătoare maimuţei. Și oamenii, spre deosebire de alte creaturi, au fost făcuţi după chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26, 27), o creație specială . Această imagine nu a fost pierdută, dar a fost deteriorată la căderea în păcat, deci Dumnezeu a făcut oamenii cu un scop special pentru acum și pentru veșnicie. Autor: Don Batten
|